Sarmale si mici

Paul Bradshaw scrie pe blogul sau si pe Poynter Online despre intrebarile pe care trebuie sa si le puna jurnalistii de astazi dupa ce au produs un articol:

In esenta, Paul spune ca e nevoie ca jurnalistii sa se gandeasca si sa adauge oricarui subiect:

• Who can I connect with? (e.g. social networking, etc.)
• Where did this happen? (e.g. Google Maps)
• Why should I care? (e.g. personalisation, databases, how international
  events affect us)
• When are events coming up that I need to be aware of (e.g. Calendar,
  Facebook Events)
• What did the journalist read to write this?/What have people said about this
  article? (e.g. links, documents, Trackback)
• How can I make a difference? (e.g. petitions, changes in personal behaviour
  or consumption, automatic email to politician)

Suparat, suparat sunt Doamne, suparat:

• Tabele pentru layout
• Cod invalid (unele nume de atribute aiurea)
• Pagina lunga de-un cot
• Mii de bannere (efectul Formula 1)
• Navigatie mica si inghesuita
• Unde e cautarea avansata?
• Print

Fericit:

• Ajaxificarea stil Yahoo in dreapta sus
• Taguri pentru articole
• Se incarca repde la cat de mare e -pagina

Am pus cele 2 nume magice in titlu ca sa mai adun vizitatori ce cauta pe Google

In original se cheama “10 obvious things about the future of newspapers you need to get through your head” si e publicat in Invisible Inkling (via Social Media). Pe scurt:

1. Nu e Google vinovat
2. Nu e Craig (craigslist) vinovat
3. Atacati subiecte locale in ziare locale
4. Redactorii au nevoie de training permanent
5. Oferiti acces gratuit pentru arhiva si continutul zilnic
6. Reporterii trebuie sa devina jurnalisti multimedia
7. Blogerii sunt promotorii online pentru articole/subiecte tratate corect
8. Folositi toate mini si micro canalele de comunicare (RSS, mobile)
9. Scolile de jurnalism trebuie sa pregateasca ziaristi interactivi
10. Exista multe ziare ce fac treaba excelenta online

Aseara am vazut Panorama la BBC despre biserica scientologica. Panorama, programul de investigatie a televiziunii BBC, e constant atacat dupa fiecare editie.

Se spune ca nu spun adevarul, ca investigatiile s-au facut cu camera ascunsa (sau la vedere si au intimidat lumea), ca au un unghi de abordare gresit, etc. Acum au fost atacati inca inainte de a difuza materialul.

Jurnalistul BBC, care si-a pierdut calmul in fata absurdului, e atacat de “biserica” (just don’t call it ‘cult’) pe YouTube, in parlament, la BBC si la Ofcom (CNA-ul de aici). Va recomand programul - inca disponibil online -  si comentariile de pe Editors Blog.

• John Sweeney despre experienta sa cu biserica scientologica
• Paginile Panorama pe site-ul BBC
• Comentariul lui Sandy Smith pe BBC Editors Blog